Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, prezent în tradiția românilor și a unor populații învecinate. De obicei, este oferit alături de flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
Obiceiul mărțișorului a fost inclus în anul 2017 în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, ca „evenimente culturale asociate cu sărbătorirea zilei de 1 martie”, printr-un dosar comun depus de Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova și România.
Cuvântul „mărțișor” este diminutivul lui „marț”, vechiul nume popular pentru luna martie, și înseamnă literal „micul martie”.
Mituri ale mărțișorului
Voinicul care a eliberat Soarele
Un mit povestește că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă, dar a fost răpit de un zmeu și închis în palatul său. Lumea a căzut în tristețe: păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă, iar veselia a dispărut.
Un tânăr curajos a pornit în căutarea palatului zmeului. După un an de căutări, l-a găsit și l-a provocat la luptă. A învins creatura și a eliberat fata, care s-a ridicat la cer și a luminat din nou pământul. A venit primăvara, dar tânărul a murit din cauza rănilor suferite. Sângele său s-a scurs pe zăpadă, iar din locurile unde aceasta s-a topit au răsărit ghiocei.
De atunci, oamenii leagă două flori – una albă și una roșie – pentru a cinsti curajul său. Roșul simbolizează dragostea și sacrificiul, iar albul reprezintă ghiocelul, prima floare a primăverii.
Lupta primăverii cu iarna
O altă legendă, răspândită în Republica Moldova, spune că în prima zi a lunii martie, Primăvara a găsit un ghiocel care răsărea de sub zăpadă. Încercând să-l ajute, a îndepărtat zăpada și crengile spinoase. Iarna, furioasă, a trimis gerul și vântul să distrugă floarea.
Primăvara a protejat ghiocelul cu mâinile sale, dar s-a rănit la un deget. O picătură de sânge a căzut peste floare și a readus-o la viață. Astfel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele roșu pe zăpada albă.
Fratele și sora hanului
O legendă bulgărească leagă mărțișorul de perioada primului han bulgar. Se spune că hanul a trimis un șoim cu un fir alb de ață pentru a-i ajuta pe fratele și sora sa să evadeze din prizonierat. Cei doi au reușit să fugă, dar fratele a fost ucis.
Sora a eliberat șoimul cu firul alb înroșit de sângele fratelui, pentru a-i transmite vestea hanului. În memoria lui, ostașii au purtat fire de lână albă și roșie pentru protecție, la 1 martie 681.
Istoric
Originile mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate. Prezența sa atât la români, cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este asociată substratului comun daco-tracic.
O altă ipoteză leagă tradiția de perioada Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit la 1 martie, în luna lui Marte – zeu al războiului, dar și al fertilității și vegetației.
Dualitatea zeului Marte se regăsește în culorile mărțișorului: albul semnifică pacea, iar roșul – războiul. Anul Nou a fost sărbătorit la 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Descoperiri arheologice la Schela Cladovei au scos la iveală amulete vechi de aproximativ 8.000 de ani, realizate din pietricele vopsite în alb și roșu, purtate la gât. Documentar, mărțișorul este menționat pentru prima dată într-o lucrare a lui Iordache Golescu.
În Moldova și Bucovina, mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau argint legată cu șnur alb-roșu și era purtat la gât de copii. Fetele adolescente îl purtau în primele 12 zile ale lunii martie, apoi îl prindeau în păr până la sosirea cocorilor sau înflorirea pomilor. Ulterior, mărțișorul era legat de o creangă, iar moneda era folosită pentru a cumpăra caș.
Înainte de secolul al XIX-lea, se foloseau și alte combinații de culori: alb-negru în Mehedinți, doar roșu în anumite județe, alb-albastru în Vrancea sau combinații multicolore în sudul Transilvaniei și Moldova.
Mărțișorul în prezent
Astăzi, mărțișorul este realizat în principal din șnururi roșii și albe din mătase. În multe zone, este purtat pe tot parcursul lunii martie, apoi legat de ramurile unui pom fructifer pentru a aduce belșug și împlinirea dorințelor.
În Republica Moldova are loc anual festivalul muzical „Mărțișor”, desfășurat între 1 și 10 martie.
Durata purtării mărțișorului diferă în funcție de regiune: de la câteva zile până la două-trei luni. Îndepărtarea lui este adesea legată de semnele primăverii – întoarcerea păsărilor migratoare, înflorirea pomilor sau alte sărbători importante.
În unele zone din Transilvania, mărțișoarele sunt atârnate la uși, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a alunga spiritele rele. În Banat și Bucovina, fetele oferă mărțișoare băieților pe 1 martie, iar aceștia oferă la rândul lor cadouri de 8 martie.
Răspândire
Tradiția mărțișorului este specifică Peninsulei Balcanice. Se regăsește la aromâni, megleno-români, bulgari (Martenița), în Macedonia de Nord (martinka), în nordul Greciei, în Albania, precum și în comunități din Turcia și diaspora acestor populații.
În majoritatea României, mărțișorul este purtat în principal de femei, în timp ce în alte regiuni balcanice este purtat de toată lumea. În unele zone ale Moldovei, este purtat și de bărbați.
În anul 2011, Google a marcat ziua de 1 martie printr-un logo special realizat din fire albe și roșii împletite, decorate cu un ciucure specific mărțișorului.
Sursa: wikipedia • Foto: generata cu AI