Odihna ochilor, reîncărcarea corpului și visarea unor lucruri frumoase sunt doar câteva dintre motivele pentru care momentul de culcare este atât de important.

Ziua Mondială a Somnului este dedicată conștientizării importanței somnului pentru sănătate și pentru calitatea vieții. Somnul pare un lucru atât de normal încât adesea este ignorat sau subestimat. Totuși, pentru persoanele care se confruntă cu probleme recurente de somn, odihna suficientă poate deveni o adevărată provocare care afectează toate aspectele vieții.

Această zi are rolul de a atrage atenția asupra problemelor de somn și de a oferi informații utile despre modul în care oamenii își pot îmbunătăți odihna. De asemenea, ajută la schimbarea modului în care societatea privește somnul și oferă resurse pentru adoptarea unor obiceiuri sănătoase.

Cum să sărbătorești Ziua Mondială a Somnului

Participarea la Ziua Mondială a Somnului poate fi simplă. Chiar și câteva schimbări mici pot contribui la un somn mai sănătos și la o stare generală mai bună.

Trage un pui de somn

Un mod simplu de a celebra această zi este să dormi. Poți să îți acorzi o zi mai relaxată sau să încerci un pui de somn de aproximativ 20 de minute în pauza de prânz. Dacă după aceea te simți mai energic, probabil corpul tău avea nevoie de acea odihnă.

Practică igiena somnului

Copiii adorm ușor atunci când sunt obosiți, însă adulții nu reușesc întotdeauna să facă același lucru. De aceea, rutina de somn trebuie uneori îngrijită la fel de atent ca alte obiceiuri de sănătate.

Igiena somnului include obiceiuri și rutine care pregătesc corpul și mintea pentru odihnă:

• Program fix de culcare și trezire: ritmurile circadiene funcționează mai bine dacă ora de somn este constantă
• Mișcare fizică: lipsa activității în timpul zilei poate face adormirea mai dificilă
• Reducerea cofeinei: cafeaua sau alte băuturi cu cofeină ar trebui evitate cu cel puțin 6 ore înainte de culcare
• Temperatura camerei: dormitorul ar trebui să aibă aproximativ 16–19°C
• Rutina de seară: acordă cel puțin 30 de minute pentru relaxare înainte de somn
• Lumini reduse: iluminarea slabă transmite creierului că este timpul pentru odihnă
• Fără ecrane: oprește telefonul, televizorul sau computerul cu aproximativ 60 de minute înainte de culcare
• Meditație sau respirație profundă: ajută la reducerea stresului acumulat în timpul zilei

Folosește o aplicație pentru somn

Aplicațiile de pe smartphone pot ajuta la monitorizarea sau îmbunătățirea somnului. Unele oferă sunete relaxante, iar altele analizează ciclurile de somn pe parcursul nopții.

Participă la evenimente de conștientizare

În această zi au loc evenimente în multe țări pentru a susține cercetarea tulburărilor de somn precum apneea sau insomnia. Poți participa la un eveniment local sau poți susține organizații care studiază aceste probleme.

Cumpără o saltea nouă

Uneori, problemele de somn sunt cauzate de lipsa unui suport adecvat. Ziua Mondială a Somnului poate fi un bun prilej pentru a evalua dacă o saltea nouă ar îmbunătăți calitatea odihnei.

Consultă un specialist în somn

Dacă ai impresia că suferi de o tulburare de somn, este important să discuți cu un specialist. Acesta poate recomanda teste de somn și sfaturi personalizate pentru îmbunătățirea odihnei.

De asemenea, această zi poate fi promovată pe rețelele sociale pentru a ajuta cât mai multe persoane să conștientizeze importanța somnului.

Cronologia studiului somnului

~3000 î.Hr. – Primele descrieri medicale ale somnului
Textele mesopotamiene și egiptene descriu somnul și visele în termeni religioși și medicali, asociind tulburările de somn cu zei, demoni sau dezechilibre ale corpului.

Secolul IV î.Hr. – Aristotel scrie „Despre somn și insomnie”
Filozoful grec descrie somnul ca o funcție naturală a organismului și face distincția între starea de veghe, somn și vise.

1913 – Henri Piéron pune bazele științei moderne a somnului
Fiziologul francez publică lucrarea „Le problème physiologique du sommeil”, considerată începutul cercetării moderne a somnului.

1929 – EEG permite studierea creierului în timpul somnului
Psihiatrul german Hans Berger dezvoltă electroencefalografia, care face posibilă înregistrarea undelor cerebrale.

1953 – Descoperirea somnului REM
Cercetătorii Eugene Aserinsky și Nathaniel Kleitman identifică faza de somn REM, asociată cu visele intense.

1965 – Primul centru dedicat tulburărilor de somn
Se deschide unul dintre primele laboratoare specializate în studierea problemelor precum insomnia sau narcolepsia.

1997 – Standardizarea studiului somnului
Publicarea unor ghiduri internaționale ajută la dezvoltarea rapidă a medicinei somnului și a centrelor de cercetare.

Istoria Zilei Mondiale a Somnului

Ziua Mondială a Somnului a fost organizată pentru prima dată în 2008 și este sărbătorită anual în vinerea dinaintea echinocțiului de primăvară. Evenimentul este marcat prin peste 150 de activități organizate în aproximativ 70 de țări.

Scopul principal este educarea publicului despre importanța somnului și despre efectele pe care lipsa acestuia le poate avea asupra vieții de zi cu zi. Problemele de somn, de la forme ușoare până la tulburări severe, pot afecta serios sănătatea și productivitatea.

Conform American Sleep Association, între 50 și 70 de milioane de persoane suferă de tulburări de somn. Peste 25 de milioane au apnee în somn, iar cea mai frecventă problemă raportată este insomnia.

Ziua este organizată de comitetul World Sleep Day al organizației World Sleep Society, un grup format din specialiști în medicina somnului și cercetători din domeniu. Printre primii coordonatori ai proiectului s-au numărat medicii Liborio Parrino și Antonio Culebras.

Organizația colaborează cu instituții media și organizații medicale pentru a răspândi informații despre impactul somnului asupra sănătății și despre soluțiile disponibile pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți de odihnă.

Fapte interesante despre somn

Somnul este mai mult decât o simplă perioadă de odihnă. Este un proces biologic complex care influențează creierul, organismul și sănătatea pe termen lung.

Datoria de somn se acumulează rapid
Experimente realizate în anii 1990 au arătat că dormitul doar 6 ore pe noapte timp de două săptămâni afectează reacțiile și performanța cognitivă la fel de mult ca o noapte întreagă fără somn.

Somnul profund curăță creierul
În timpul somnului profund, sistemul glifatic al creierului elimină substanțe reziduale precum beta-amiloidul, asociat cu boala Alzheimer.

Lipsa somnului poate crește riscul de cancer
Organizația Mondială a Sănătății a clasificat munca de noapte, care perturbă ritmul circadian, ca posibil factor cancerigen.

Oamenii dormeau cândva în două etape
În Europa preindustrială, oamenii aveau un „prim somn” și un „al doilea somn”, separate de o perioadă de veghe folosită pentru citit, rugăciune sau conversații.

Lumina artificială modifică ceasul biologic
Expunerea la lumină electrică seara reduce producția de melatonină și poate întârzia momentul adormirii.

Somnul influențează apetitul
Privarea de somn afectează hormonii foamei, crescând dorința pentru alimente bogate în calorii.

Insomnia apare în texte medicale antice
Textele medicale din Egiptul antic și Grecia descriu probleme de insomnie și propun tratamente bazate pe plante și schimbări de stil de viață.

Întrebări frecvente despre somn

Când a început studiul științific al somnului?
Cercetarea modernă a somnului a început în secolul XX, odată cu descoperirea somnului REM în 1953.

Există festivaluri neobișnuite legate de somn?
În Japonia există tradiția „inemuri”, care presupune scurte momente de somn în public și este văzută ca un semn de dedicare față de muncă.

Cum vedeau civilizațiile antice somnul?
În mitologia greacă, zeul somnului, Hypnos, trăia într-o peșteră întunecată, iar visele erau considerate mesaje divine.

Cum dorm astronauții în spațiu?
Astronauții folosesc saci de dormit fixați pentru a evita plutirea în gravitație zero.

Există ritualuri speciale de culcare în lume?
În țările scandinave, părinții își lasă adesea copiii să doarmă afară, considerând că aerul proaspăt îmbunătățește somnul.

De ce vorbesc unii oameni în somn?
Somnul vorbit poate apărea în fazele REM sau non-REM și este asociat cu stresul, febra sau anumite medicamente.

Pot visele inspira creativitatea?
Numeroase opere artistice au fost inspirate de vise, inclusiv romanul „Frankenstein” al lui Mary Shelley.

Există oameni care râd în somn?
Fenomenul numit hipnogelie apare rar și constă în râs în timpul somnului REM.

Sursa: daysoftheyear • Foto: generata cu AI